mai adormi un pic, sa-mi ramai asa in minte

Nu e vina mea, e vinul carciumarului.

but life's not a wheel with chains made of steel

...so bless me.

Imi cer mii de scuze, Cerule! Iti multumesc!
Vreau sa stie cei doi clujeni de pe 16 mai ca vreau sa vorbesc cu ei. In fond, am nevoie si de cazare pe 15 august si mi-a stat gandul la voi toata saptamana. Imi sunteti dragi.
Eu sunt roscata. Asta, ca sa stiti de unde sa ma luati.

Daca ajungeti sa cititi asta, sa stiti ca m-am gandit la voi.

on the turning away

Pentru pustoaica cvasi-anonima pe care o dezamagesc. Regret.
Te iubesc, zau, si-mi lipsesti al dracului de mult. Sunt o dezertoare si imi plac mult florile.
Imi pare rau, imi pare rau.
Nu am mai facut asta niciodata, nu stiu cum sa scriu despre cum imi pierd un prieten.

maine, intreaga lume!

Tot ce am e bolnav, si trag de toate cu toata Germania nazista si cu toate sticlele de bere pe care le-am baut. Trag cu tot nisipul care-mi intra in ochi si cu toti ochii care sunt pe mine. Trag cu toate chitarele cu adevarat frumoase.
Ne iubim, ne iubim cu totii. E o lume superba, fantastica, plina de dumnezei si, Iisuse!, cate spade...

fara petale

Nu-mi luati oamenii de langa mine, atat va cer, smintitilor!
Imi lipseste mult omul asta, zau, si tare imi e drag. Vreau sa stiu unde e...
Nu mai pot sa regret tot.
Sunt haotica, nu mai pot sa regret. Imi bag picioarele.
Sa fiu senzationala!
Glumiti cu mine si scoteti-ma din starea asta somn ingrozitor. "Dadeti-va" din viata mea.
Mi-e imposibil sa realizez ca lumea poate sa nu iubeasca. De cand ma stiu iubesc. Sa intelegeti. Sa iubiti. Sa ascultati discografii in vinil.

here's to you, mrs. Robinson

...Heaven holds a place for those who pray.

E ciudata fereastra si e abur si e frig.
Omule, ale dracului blocuri!
Nu se intampla nimic cand se face ora 22:00. Doar ticaie ceasul mai tare. Asa-mi zice un copil.
Mi-e greu, milord, mi-e greu si-s tanara si mor; danseaza, milord, danseaza! Canta, milord!
Sa fim frumosi, sa nu se-auda muzica mai tare decat putem. Ce depresivi trebuie sa fie soferii de autobuz!

Incep sa scriu texte care-aduc a poezie neomodernista si insusi cuvantul asta nu mi se potriveste. Atata doar ca nu-i poezie. Atata doar ca habar n-ai cu cata emotie scriu.

Pana si "a omora" incepe cu "om". Hei, ce ploaie-afara!

Vreau sa fug la mama dracului, ma simt cumplit de singura printre prea multi oameni si pe toti ii ador si toti tind sa ma iubeasca numai in felul lor. Mi-a placut anul in care pare ca m-am indragostit dintr-o cafea. Te-as cere-napoi, dar n-am cui te cere.

Dar printul raspunse-ntorcandu-se - "Taci."

after me, flood

Zmbeste pentru mine!
Un autobuz, o data la doua ore. E viscol, la naiba, e viscol si alcool. Asa as vrea sa uiti tot ce-am zis si sa nu ma suni niciodata; n-am sa ma simt lasata balta, promit. Promit.
Sa n-aud de voi! E usoara rana, e frumoasa, nu doare. Nu stie sa doara.
Sa uitam.
Ah, ce-nceput de an! Ah, ce zapada si ce vin!
Va multumesc ca nu vreti sa ma uitati.
Sa zambim! Sa zambim! Sa zambim inc-o data si-nc-o data si de inca doua ori si-apoi sa ne spunem "La revedere!". De acum ma joc cum am sa ma pricep mai bine. In fond, nimeni nu pierde la sotron. Toti primesc bomboane in final. De asta nu joaca nimeni sotron in cazinouri.