♥ dilema veche

marți, 30 septembrie 2008

Cine e Jimmy Choo?!

♥ forever yours, arina

luni, 29 septembrie 2008

Multumeste-mi, pentru ca sunt aici. Pentru ca port dresul rosu, dar in mod special pentru ca port dres. Pentru ca zambesc naiv, si pentru ca stiu ca te holbezi la mine, dar nu fac nimic. Pentru ca tocmai am dat pe gat ultima gura de bere si ma prefac fascinata de grinzile din lemn ale localului. Nu e un local scump. Pentru ca in localurile scumpe, copiii de 14 ani nu beau bere. Multumeste-mi pentru ca am facut cinste.
Multumeste-i Domnului ca ma ai, ca exist, ca ma numesc Arina si ca atunci cand ma strigi, raspund doar eu. Pentru ca am grija sa ridic mereu piciorul drept atunci cand te iau in brate, cu atata tact incat prietena ta nu e geloasa. Pentru ca niciodata nu stiu cat e ceasul sau unde ne aflam, dar ajung mereu la timp acolo unde trebuie. Si tu te tii dupa mine, pentru ca ai incredere. Sau nu..
Pentru ca imi place ciocolata, apa minerala, pentru ca daca mi-e foame, mananc ca o gravida si tu continui sa ma iubesti calm si secretos. Pentru ca ma trezesc in timpul orei de chimie ca mi-e pofta de mici. Pentru ca sunt zgomotoasa, iar pe tine nu te deranjeaza. Stii ca te-as sacrifica daca n-ai fi de acord. Glumesc. Stii cat tin la tine. Dar nu vreau s-o recunosc. Pentru ca, stii?, de data asta am intrecut masura.

♥ tribut (2)

vineri, 26 septembrie 2008

Pentru ca orasul nu e
Decat o cana de cafea decofeinizata
Cu putin cam mult zahar si uneori,
Prea fierbinte.

Pentru ca fereastra mea e prea aproape de strada
Si pentru ca aud cainii latrand,
Niciodata n-am sa termin romanul de dragoste
Care zace pe notpiera de luna trecuta.

Si daca tu chiar nu ai de gand
Sa dansezi cu mine pe cantecul asta,
Te urasc.
Tribut oamenilor care tin la mine.

♥ all these words i don't just say

miercuri, 24 septembrie 2008

Nimeni n-a scris despre noapte. Ingratilor. Vorbiti despre fericire, dragoste, lumina, despre oameni si culori, concerte si farfurii de portelan… Dar fericirea mea e noaptea. Si uneori, e tot ce am. Noaptea nu imi pasa. Sau imi pasa cel mai mult. Noaptea pot sa zambesc natural, pentru ca e prea intuneric. Nu-mi poti observa dantura deformata, ori ridurile ce se contureaza in jurul gurii. Noaptea pot sa te sarut chiar daca nu te iubesc, pentru ca dimineata ma voi legana in hamac, band cafea decofeinizata si savurand ciocolata cu menta si voi uita. Sau imi voi aminti ca trebuie sa uit. Si voi privi lacul, sau masinile, sau casuta de hipioti din camp, si voi stii ca te-am ranit…

Noaptea, Coca Cola sta in frigider, pentru ca provoaca insomnii. Ascult muzica in casti, ceva lent, ca sa ma adoarma. Piese pe care dimineata le voi ura, pentru ca sunt prea lacrimogene. Eu nu sunt ceea ce sunt noaptea. Ma transofrm in ceva asemanator unui om-lup, cu mai putine secrete, frustrari, complicatii. Noaptea, pistruii mei iti par atragatori, iar ochii banal de negri te privesc mai atent ca oricand. Cu totii va schimbati. Ramane din voi doar umbra. Nu a voastra. Umbrele voastre sunt banale, fade, lipsite de vlaga. Din suflul vostru iese umbra a ceea ce simtiti, iubiti, a ceea ce va doriti sa mancati de dimineata.

Noaptea nu-mi pasa. Dar pe tine te iubesc. Pentru ca sunt atat de narcisista (metafora foarte subtila).

♥ mesaj de stare

marți, 16 septembrie 2008

Am primit o leapsa de la Simina si Dana, pe care o pasez Anei si lui Lame.

Z
iua cea mai frumoasa
03 iunie 2007.

Lucrul cel mai usor
Aerul.

Cel mai mare obstacol
Teama.

Cea mai mare greşeală
Complexul.

Cauza răutăţilor
Lipsa interesului de intelegere.

Cea mai mare înfrângere
Anul asta - concursul de role viteza. A fost urat!

Prima necesitate
Sa fac pipi.

Cel mai mare mister
Spiritele.

Cel mai mare defect
Analizez prea mult fiecare situatie, si uit sa o traiesc cum trebuie.

Persoana cea mai periculoasă
Profa de chimie. Nu glumesc.

Cel mai urât sentiment
Frica.

Cel mai frumos cadou
Lantisorul ala cu doua pene de chitara, legate cu o coarda..

Cel mai bun remediu
Ciocolata si seriale feministe.

Protecţia efectivă
Nu-mi explic, dar e calmant sa analizezi viata celor bogati si celebri.

Cele mai necesare persoane
Dodo, Cata, Lame, Cezi, Dida, mama, tata, Simina, Voinea.

Sentimentul cel mai frumos
Implinirea.

♥ numai ciocolata salveaza vieti

luni, 15 septembrie 2008

Succes in noul an scolar.. cred.
Buun, prima remarca pe ziua de azi: niciodata nimic rau despre savisti. Savistii sunt buni. Scuze daca par disperata.
Acum, de ce e atat de frig? Tocmai mi-am amintit ca nu vreau - chiar nu vreau - sa vina iarna. Intotdeauna am suportat caldura mai bine decat frigul. Ei, ce vreti, sunt nascuta vara. Hm, iarna asta am de gand sa ma inchid in casa. Sa va puna dracu' sa ma scoateti. Nu ma plimb pe vremea asta si, cel mai important, nu ma bat cu zapada. Am zis. Daca vreti sa ma vedeti, veniti sa ma luati de la scoala. Sau, daca vreti, va astept pe la mine. Bem un ceai, mancam un fursec, si ne uitam la zapada la televizor.
In alta ordine de idei, cum a fost prima zi de scoala? Cum sunt bobocii? (eu abia astept sa-i cunosc, pacat ca multi n-au venit azi). Vi s-a schimbat vreun profesor?
Dar voi, astia de la facultate; cum e?:)

♥ cine se cearta, face cinste

miercuri, 10 septembrie 2008

Bun, deci asta trebuie sa fie un jurnal. Si pentru ca esti aici, suporti. Pentru ca imi esti prieten. Pozitiv (da, Simina?).
Bun. Ma simt inutila si totalmente incapabila. Si suge. De ce tipi pe care abia ii cunosc se indragostesc de mine, iar eu nu pot sa-l fac pe unul, UNUL, sa ma placa. Ei, asa sunt eu, incompetenta.
Nu. Nu-s incompetenta, pentru numele lui Dumnezeu! Stii ce? Uite cum sta treaba. In general sunt foaaarte simpatica, si vorbareata, si de treaba, si naturala. Da, asta e cuvantul. Naturalete. Ei, si traiesc in universul meu perfect fara gauri negre, pana cand apare el. El, cu parul semi-lung si saten, sau scurt si roscat. Cu buze subtiri sau pometi pronuntati. Cu rucsac verde sau cu geanta de pus pe dupa umar. Si imi da peste cap toata Ikebana atent construita. Mr. Si ma face sa ma simt ca o adolescenta din filmele americane proaste cu adolescenti.
E evident ca nu sunt naturala. Pentru ca daca sunt prea in largul meu va crede ca nu ma intereseaza. Nu? NU?!
Si uite si cum trec de perioada asta: citind Gossip Girl. Super. De parca mi-ar schimba cu ceva sensul vietii sa mi se povesteasca despre viata banal de luxoasa a unor tipe aflate la perversa varsta de 17 ani, care viseaza la baieti si pantofi Jimmy Choo (nici macar nu stiu cine e Jimmy Choo. De ce ma gandesc la un trenulet de jucarie?)
Si nu, Arina nu s-a feminizat. S-a transformat intr-o leguma emo.
Ajutor.

♥ open your heart, i'm coming home

miercuri, 3 septembrie 2008

Ma imbolnaveste dependenta de oameni. Dependenta nevinovata, si plina de regrete. Nu pot pleca, nu vreau. Am nevoie de voi. Nu-mi spuneti "Da, ba, esti o curva!". Spuneti-mi "Hei, toti patim asta la un moment dat. O sa fie bine. Si daca te mai supara cineva, il tund!".
Sunt un copil. Invat. Regret ca totul se intampla pe pielea altora. Acceptati-mi imperfectiunea. E vina mea... Am comis toate greselile pe care le puteam evita, dar nu am vrut. Ce mai pot pierde? Vreau acasa. Pentru ca va iubesc. Uraste-ma, dar nu ma goni.
Regret.