♥ nebunie? nu.

...nu e nebunie. Nebunii sunt fericiti, in seninatatea lor bolnava.
Ma plictisiti.
De ce sunteti atat de monotoni?, in numele tuturor sticlelor de bere goale! De ce merg prin centru si vad oameni care duc la bun sfarsit (sau nu) aceleasi activitati, odata placute, obositoare, ce starneau interesul personal si pe al celor din jur? De ce nu iese nimeni in evidenta? De ce nu va dati in spectacol, incompetentilor?
Propun ceva. Pentru ca sunt Arina si eu am mereu o idee. Si nu imi pasa, o veti respecta. Ca va tund. Propun ca maine (maine insemnand oricand. Orice maine pornind de azi) sa va schimbati alarma telefonului. Si sa va treziti cu 10 minute mai tarziu. Si sa va ridicati pe partea cealalta a patului. Nu ma intereseaza ca aveti patul langa perete. Si eu il am.
Nu veti mai manca omleta. Ci clatite cu gem de capsuni. Veti deschide dulapul si veti apuca primele lucruri care va vor pica in mana. Fie ele si un tutu roz sau o palarie imensa, tip sombrero.
Veti schimba traseul obisnuit. Nu va veti mai duce la magazinul de vizavi traversand bulevardul, ci veti ocoli blocuri, case, stradute, pana sa ajungeti pe partea cealalta.
Veti cauta in agenda telefonica prieteni vechi si ii veti scoate la o bere pe Motoare. Sau la un suc de portocale cu pulpa. Sau undeva la marginea Bucurestiului, la iarba verde.
Veti lua in brate lume necunoscuta, precum ati imbratisa o ruda indepartata, cu care nu v-ati intalnit de mult timp.
In fine, va veti aseza in pat si veti contempla la nemurirea sufletului, cum n-ati mai facut-o de mult pana acum, si veti realiza cat sunteti de diferiti unii de altii si cat de mult ma iubiti pentru aceasta stralucita idee.
Noapte buna.