eat the rich

marți, 21 aprilie 2009

Am să-mi urlu nepăsarea în faţa ta cât de curând, pentru că m-am săturat de beţii şi aberaţii. Lasă-mă dracului, nu mă uit în spate. Nu e nimic folositor acolo şi m-aş simţi mai comfortabil dacă ai tăcea.

"Hei... viaţă, viaţă... ieşi din cort
hai, pune-mi-te iar pe danţ...
te uită... zace colo-n şanţ
motanul mort, motanul mort..."

Vorba ei, o să fie o viaţă bună.
Nu acum, când mă simt bine.

P.S: Probabil că o să scriu din nou. Ave lui.

Lui D.

2 comentarii:

valy spunea...

Interesanta poezioara!
Succes la compus!

arina spunea...

Imi pare rau daca dezamagesc, dar strofa aia nu e a mea. E ultima strofa din "Balada motanului" a lui Stanescu.